Sărăţele picante cu brânză


Posted on March 28th, by Ana Maria in Aperitive. 15 comments

Saratele 3

-“Mi-e pofta de ceva sărat şi rapid…”

-“Cam cât de rapid vrei să se întâmple săratul ăsta ?”

-“Păi în 5-10 minute…”

-“Ok, ia de-aici solniţa!”

Păi ce să-i fac dacă nu are răbdare nici cât un copil ? *__* Când doreşte desert, rezolv totul şi în 5 minute (am o mare descoperire de împărtăşit cu voi zilele astea!), dar treburile sărate durează ceva mai mult. Dar eu aveam deja în gând de ceva vreme sărăţelele Andreei, şi chiar dacă uitandu-mă în frigider nu am găsit decât parmezan (alte brânzeturi se topesc imediat *__*), nici nu m-am gândit să renunţ la ele. Si ce daca nu aveam nici smântană? Aveam iaurt gras! Era deja prea târziu sa ma intorc din drum… De-acum doream şi eu ceva sărat şi rapid! *__* Sărăţelele Andreei să fie atunci! E recomandabil ca aluatul să stea câteva ore bune în frigider, dar eu l-am frământat, l-am împărţit în două, apoi am pus o parte în frigider pentru a doua zi şi una în congelator până s-a încins cuptorul. Am scos bucata de aluat din congelator, după care a urmat: întins, uns, condimentat, ras parmezan, tăiat, şi la cuptor cu ele! Au fost la fel de bune ca cele pe care le-am făcut a doua zi. Sincer, nu am perceput nici o diferenţă intre cele facute dupa 15 minute de congelator si cele care au stat 24 de ore. Am pus mai puţină drojdie, dar data viitoare nu voi mai pune deloc, fiindcă sunt sigură că vor ieşi exact la fel, că oricum nu e un aluat care trebuie să crească mult, iar orice aluat fără agenţi de creştere îşi măreşte intr-o anumită măsură volumul când e expus căldurii, deci cam tot acolo ajungem şi ne scutim stomacul de o doză de drojdie. Zic eu… Mulţumim, Deea, pentru minunata reţeta! Noi suntem viteji şi mâncăm ultra-picant, să compensăm economia de drojdie, iar parmezanul le-a dat şi o aromă teribil de bună. S-au topit efectiv… *__* Toată seara mi-am făcut drum în bucătărie, să beau apă… *__*

Ingrediente:

500 g făină 000

15 g drojdie proaspătă

200 g unt

4 linguri smântână

1 ou

50 ml lapte

1 linguriţă zahăr

1/2 linguriţă sare

Pentru topping:

1 ou

1 lingură lapte

2 linguriţe paprika dulce

fulgi de ardei iute (opţional)

o bucată parmezan sau caşcaval

chimen, mac sau susan

Saratele 1

Mod de preparare:

Amestecăm făina cu sarea. Dizolvăm drojdia în laptele uşor călduţ (nu fierbinte) în care am pus o linguriţă de zahăr şi o lăsăm cca 15 minute până se formeaza spuma.

Peste făină punem drojdia crescută, smântâna, oul şi untul moale la temperatura camerei şi frământăm un aluat potrivit de tare pe care îl învelim în folie alimentară şi îl lăsăm în frigider între 3 şi 24 ore.

Scoatem aluatul din frigider, (îl lăsăm câteva minute să devină mai maleabil) şi îl împărţim în două, apoi întindem pe blatul de lucru pudrat cu puţină făină în 2 foi groase de cca 1 cm.

Batem celălalt ou cu o lingură de lapte şi dacă nu dorim să punem fulgi de ardei iute sau paprika iute, adăugăm acum cele 2 linguriţe de paprika dulce.

Ungem aluatul cu amestecul de lapte şi ou. Eu am presarat fulgi de ardei iute fiindcă mâncăm foarte picant de obicei.

Andreea a ras deasupra caşcaval gruyere şi brânză cheddar, dar eu le-am făcut intr-o poftă extremă şi aveam doar parmezan în frigider.

Deasupra presărăm chimen (hi hi, cineva urăşte chimenul), mac sau susan. Tăiem bastonaşe cu o rotiţă sau cu un cuţiţ, şi le punem în tavă.

Le coacem în cuptorul preîncălzit la 200°C timp de 20 minute.

Doamneeee, cât sunt de bune… *__*

Saratele 2

S-aveti pofta!





15 thoughts on “Sărăţele picante cu brânză

  1. Cat de bine arata! Daca nu citeam reteta nu mi-as fi imaginat ca este un aluat cu drojdie! Exact asa fac si eu cu aluaturile care e musai sa stea 3-4 ore la rece, le dau 15 minute la congelator si gata :) Intotdeauna am fost multumita de rezultat!
    Pupici :*

  2. Am venit fuguta ( de pe FB ;) ) sa vad minunatiile astea de saratele !!! Acum mi-ai facut si mie pofta de ceva sarat !! :( Arata grozav de bine !!

  3. Suuuperb arata!! <3 <3 <3 Faza cu solnita ti-o fur sigur pentru al meu!!:)))))))) Si Cris e la fel de nerabdator si se invarte prin bucatarie tot timpul pana ii dau startul la infruptat.:)))
    Pup!

  4. @Laura AdamacheAhahah :))) Pai asa face de fiecare data, si ma innebuneste. Exact cand ma astept mai putin imi cere treburi sarate care au nevoie de timp, iar el le-ar dori in maxim 10 minute. Daca-s 5 e si mai bine ! :)))) Chiar nu am altceva ce sa-i zic. :))) Pupicei, scumpa mea !
    xoxo

  5. Vai de capul meu cum arata! Le prefer pe ale tale de 10000 de ori in locul alor mele! Iar pozele…gura cascata ma lasa! :). Sa stii ca le-am incercat si cu drojdie uscata, pusa direct in aluat si apoi aluatul la frigider fara sa creasca. Si sunt la fel de bune! Deci chiar se fac repede! :) Pup cu drag! Saru'mana ca mi-ai adus aminte de ele! :))

  6. Saratelele sau saleurile, cum le spun eu, sunt febletea mea. Ti-am mai zis, ca as manca fara sa ma opresc. Motiv pt. care le fac foarte rar, pt. ca altfel, cred ar trebui sa fiu toata ziua la dieta! ;)) Fotografiile… sunt mi-nu-na-te! Pups

  7. Mi-ati facut o poftaaaa. Am vazut reteta si pe blogul Andreei si o trecusem deja in capul listei. Trebuie sa fac si eu. Azi daca se poate.

  8. Zici ca se poate face ca si mini aperitiv de rontait de Sărbători? Ca si cum nu ar fi de ajuns sarmalutele si fripturile… ;)
    Tu incluzi in meniu si piatti italiani? Eu locuiesc in Piemonte si de cele mai multe ori includ si ceva din bucătăria traditionala italiana;)
    Crăciun fericit!

  9. Ah, sa-ti zic o chestie.. Saratelele astea sunt singura chestie mai “de-a noastra” pe care o fac mereu de Craciun. :) Nu gatesc nimic romanesc nici de obicei, nici de Sarbatori, deci la mine exceptia ar fi contrariul. :) Am pierdut gustul bucatariei romanesti cu muuulti ani in urma, si nu mi-e dor de nimic, niciodata. :) Te pup si Sarbatori fericite si tie ! <3

  10. Perfecte saratelele tale Ana Maria! Le-am făcut doar cu parmiggiano si poate trebuia sa pun un pic mai multă boia, dar nu mâncăm picant si îmi era frica sa nu luam foc.
    M-a refac cu portia de mâine. In ceea ce privește meniul Tradițional noi încă mai avem ramasite, eu nu pot renunța la sarmalutele si ciorba MEA de perisoare. Am devenit foarte selectiva, dar sa știi ca așa cum zici tu,cu timpul uiti gusturile. Anyway Draga mea îți scriu si pap saratele după o cina foarte abundanta,dar sunt foarte bune. Crăciun Fericit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.